Ovidiu Balint

Ovidiu Balint

am uitat chestia aia faină. ai spus tu ceva.

net. internet. umor negru & alte rețele.

există o diferență conceptuală între mass-media tradițională și “mainstream-media” (media din cadrul virtual). pe internet, având în vedere că totul este inter-conectat, totul are potențial dez/informativ. ca în orice sistem haotic, capitalizarea se face pe primul (!) punct de reper (funcțional) care prezintă (propria!) logică arbitrară (subiectivă).

inițial, google (și nu numai: msn, yahoo, alta vista, lycoss, netscape, aim, aol etc.) -motoarele de căutare, deci- au fost construite datorită necesității de a scotoci prin haosul virtual. pentru că, deși era interconectat acest haos, nu se știa ce, de ce, și cu cine e conectat.

în momentul în care, în cadrul acestor firme, au început să se schematizeze primele hărți ale internetului, a fost revăzută problema monetizării: datorită faptului că net-ul devenise utilizabil, a început să atragă utilizatori cărora le putea fi vândut… ceva imaterial. pionierii au fost firmele de publicitate.

datorită modului intrinsec de funcționare, această (nouă, pe atunci [adWords- 23 oct 2000]) paradigmă a schimbat complet modul în care se concepe conținutul: regiile publicitare / creatorii de conținut / sistemele de dez/informare câștigă putere (vizibilitate, notorietate – legitimitate & autoritate) & bani din numărul de accesări ale informației prezentate. site-urile sunt plătite cu bani reali în funcție de cantitatea de vizite virtuale pe care o au. astfel au apărut titlurile “capcana de click”, cele care sunt complet disociate de conținutul spre care trimit, singurul lor scop fiind să atragă câți mai mulți oameni să facă click pe ele.

ulterior, lucrurile s-au (mai) complicat (puțin?) ceea ce a dus la o reacție în lanț care a rezultat în peisajul virtual multi-nuanțat de azi: google (&co.) știau ce se întâmplă însă nu s-a reacționat până în momentul în care cei cu banii (regiile publicitare) au început să se plângă de impactul (scăzut?) al campaniilor plătite (cert e că regiile au solicitat ameliorarea eficienței investițiilor & maximizarea câștigurilor, inclusiv prin optimizarea raportului efort/impact). astfel, modelul AI a fost introdus cu promisiunea de a “personaliza” conținutul și a-l servi cu lingurița, forțat-îndopat, “consumatorilor”. asta a dus la angrenarea în fenomenul de conspirație și la polarizarea masei de utilizatori, pentru că fiecare a primit momeala-de-click pe gustul (minții) lui.

având în vedere amploarea fenomenului care a început astfel să se manifeste în ultimii (8?+) ani, o schimbare a centrului de putere poate fi constatată: din era victoriană, când centrul de putere era deținut de industria grea și când populația trebuia educată să aibă grija de patron, astfel încât patronul să poată avea grijă de angajat, centrul de putere a migrat spre polul financiar (bănci) deoarece într-o lume interconectată, pentru a maximiza comerțul & a reduce riscurile s-a interpus un nou strat, ceea ce a dus la economia mondială, care, la rândul, ei a căutat să optimizeze returul pe investiție, facilitând astfel economia pe flux în detrimentul economiei pe stoc, ceea ce a dus la o nouă migrare a centrului de putere înspre epoca informațională, a cărei hegemonie am trăit-o în ultimele 2 decenii și care, la rândul ei a început să împingă centrul puterii spre era conținutului: azi, investitorii solicită jurnaliștilor crearea conținutului care să conțină un nr X de ori, un nr Y de cuvinte într-un articol declinat în Z limbi. pentru că plata nu se mai face doar (!!) la click, ci în funcție de timpul pe care un utilizator îl petrece într-un cadru virtual (pe un site dat [youtube, facebook, romanialibera etc.])

iată, așadar, de ce azi nu doar titlurile, ci și conținutul nu mai este sincer si dezinteresat.

 

darie pop, paris

Facebook Comments

Leave a Reply