Betty, curva Aradului

O ştiau toţi de “Betty, curva Aradului“ şi-i spuneau aşa cu oroare, dar şi cu un soi de fascinaţie, de parc-ar fi vorbit cel puţin despre Târfa Babilonului. Avea, pe-atunci, vreo 40-45 de ani şi o puteai vedea zilnic prin centru, în zona cinematografului şi-a cofetăriei pe a cărei terasă adumbrită de copaci înalţi se servea cel mai bun profiterol din lume, cu îngheţată de casă şi frişcă naturală. Minionă, subţire, oxigenată, tunsă şi coafată după moda epocii, rujată strident şi cu riduri adânci la colţurile ochilor mici şi piezişi, cu un profil de pasăre – nas vag coroiat şi bărbie quasiinexistentă – nu prea părea diva prin patul căreia au trecut armate. Şi nici cine ştie ce sexy nu era, sau vulgară, sau interesantă măcar. Vara, purta mai totdeauna pantaloni albi mulaţi pe posteriorul mic şi bombat, tricouri de la pachet, decoltate, şi tocuri. Pur şi simplu se plimba agale, întotdeauna singură, bălăngănindu-şi poşeta. Când o vedeau, localnicii îşi dădeau coate: “Uite-o, mă, uite-o, acuma traversează!“ “Cine?” “No, cine, eşti chior? Betty, Betty curva!“ “Da, mă, ea-i!“ Pe seama unguroaicei blonde, între două vârste, circulau destule legende. Una spunea că, în tinereţe, fusese şi ea o femeie ca toate celelalte, la casa ei, cu viaţa ei şi bărbatul ei. Şi că totul ar fi început după ce Betty înnebunise. Ei bine, nu de tot, dar cic-ar fi pierdut o sarcină şi de-acolo i s-ar fi tras. Se credea că nu-i prostituată în sensul clasic al cuvântului şi că nu le cere clienţilor bani. Că făcea ce făcea doar aşa, din pasiune sau viciu, şi că prin alcovul ei treceau mai cu seamă puştanii, băieţi de liceu pe care-i ademenea tot vara, pe ştrand. Indiferent care a fost adevărul, Betty a rămas în memoria locului aşa, “Betty, curva Aradului“. Uneori, când trec pe lângă cofetăria cu profiterolul bun – la fel de bun, dar mult mai mic şi de două ori mai scump astăzi – mă aştept să mă depăşească, în pantaloni albi şi pe tocuri, cu mersul ei legănat şi profilul de pasăre, dama cu nume de ocară şi ochi piezişi de acum treizeci de ani, pierzându-se în mulţime cu tainele ei ştiute şi neştiute…

CODRINA DIANA TOMOV