Întâlnire imposibilă cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, fugit în Ungaria

Aceeaşi rutină matinală. Unul dintre câini se scarpină în hol, lovind, din inerţie sau sugestiv, în uşa camerei, astfel încât trezirea mea să fie sigură. Îmbrăcat şi ieşit la plimbare…

Întâlnire imposibilă cu Bartok Bela

(republicat, cu ocazia aniversării zilei de naştere a lui George Enescu, prietenul lui Bartok) Tocmai îmi cumpărasem bilet de călătorie pentru trenul care pleca de la Arad spre Bucureşti, când…

Interviu imposibil cu o servietă plină cu căcaturi

Câinii erau liniştiţi. Îşi făcuseră nevoile şi stăteau pe spate, încălzindu-şi cururile în soarele dimineţii. Eu m-am furişat în pat, printre ştirile murmurânde despre coronavirus, unde lenea îmi întinsese cearşaful…

Interviu imposibil cu căţeluşul cu părul creţ

Câinii mei îşi tolăneau şi cozile la umbra trandafirilor de pe terasă. Mie mi se tolănea şi cheful de a scrie. Îmi părea că întregul univers îşi tolănea timpul în…

Interviu imposibil cu domnul Bilanţ

Televizorul se uita pieziş în ochii mei, în localul pustiit, şi încerca să îmi dezmierde cunoştinţa rămasă intactă cu informaţii despre politica economică românească şi despre economia politicii din aceeaşi…

Interviu imposibil cu acarul Păun

Mă plimbam şi eu prin Gara din Arad. Aşteptam să vină un prieten. Cu trenul, am bănuit eu, din moment ce mă aflam într-o gară. Trece un om pe lângă…

Interviu imposibil cu Ioan Slavici

Mă întorceam de la Mâsca, încotro mă tot îndeamnă buchetul unui vin roşu. Drumul, că nu-i pot spune şosea, e ca o amantă bătrână de care nu mă pot dezbăra.…

Interviu imposibil cu Mihai Eminescu

Era o zi mohorâtă din miez de iarnă. Străzile se rugau de nori să le mai scurgă nişte fulgi de nea peste ele, ca să nu li se vadă peticele…

Interviu imposibil cu Faleza Mureşului

Nu ştiu ce l-a apucat pe Aki în dimineaţa aia. A început să caşte semnificativ pe la ora 5,00. Aşa mă trezeşte câinele meu. Cască. Cu zgomot. Ca să înţeleg eu că e timpul să mă trezesc şi să îl scot să îşi facă nevoile. Aia mică, adică Sisi, căţeaua, se ia după el. Ea nu cască. Mă linge pe picioare. N-am avut încotro. M-am ridicat, mi-am îmbrăcat orbeşte pantalonii şi pe pipăite bluza. Pantofii i-am nimerit în drumul spre ieşire, în timp ce-i înjuram. A urmat ritualul ieşirii: lesele, comanda

Întâlnire imposibilă pentru constituirea Asociaţiei Arhitecţilor din Arad

Stăteam, aşa, cu privirea împleticită printre pixelii ecranului de calculator, împroptit într-, un cot pe masă, lângă o cafea, pe terasă. Şi mă gândeam, tâmp, de ce folosesc românii atât de multe cuvinte preluate din alte limbi, dar mai ales din limba engleză, care au corespondent direct în limba română. Iar, ca prostia să fie cât mai viguroasă le mai şi pronunţăm prost, fără să uităm să trecem în CV că ştim limba engleză la nivelul „bine”. De pildă, nu mai zicem program, ci „schegiuăl”; nu mai

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com