N-aş fi crezut că internetul divulgă atât de uşor o reţetă de împărţeală de bani, utilizându-se oportunitatea unui proiect de anvergură europeană.
M-au tras de mâneca atenţiei vreo trei asociaţii culturale încă de săptămâna trecută, dar mi-am pus pofta jurnalistică în cui, crezând că sunt răutăţi provocate de vreun refuz firesc, bazat pe criterii şi argumente puternice ale autorităţilor publice municipale timişorene. Scandalul dintre primarul Timişoarei şi Asociaţia Timişoara Capitală Culturală 2021 m-a făcut să fiu şi mai circumspect, fiindcă nu-mi prea place să mă arunc într-o maşină de spălat plină cu lenjerie intimă, chiar dacă învârteala curăţării îmi adulmeca privirile. Ca să vă introduc în cotidianul bănăţean, primarul Timişoarei s-a supărat pe conducerea Asociaţiei, susţinând că întreaga organizare a Capitalei Culturale Europene va fi preluată de municipalitate, prin intermediul Casei de Cultură a municipiului. De parcă această calitate, câştigată de oraşul de pe Bega, ar fi o carte jucată la un black-jack european, fiindcă ar da 21.
„Afli tot de pe site-ul Primăriei Timişoara. E la vedere, dar nu sesizează nimeni”, îmi bate obrazul unul dintre cei care încercaseră să depună un proiect cultural. Aşa că, iau site-ul între ochi, îl citesc şi… mă crucesc.
Casa de Cultură a municipiului Timişoara publică un „anunţ de participare privind proiecte cu finanţare nerambursabilă” , în calitate de autoritate contractantă prin care „invită persoanele fizice şi juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile şi fundaţiile constituite conform legii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 350/2005, să depună ofertă în scopul atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă, pentru domeniul: cultură”. Se dă şi un cadru legal minimal, un link către o hotărâre de Consiliu Local Municipal, precum şi două link-uri către un Regulament şi către Dosarul de candidature al Timişoarei pentru calitateade Capitală Culturală Europeană. Adică această participare ar urma să se încadreze în condiţiile Regulamentului aprobat pentru Capitala Culturală. Clar, nu?
Se precizează şi faptul că suma de 3 milioane lei, pusă la bătaie publică, provine din bugetul local, defalcate la cultură. Acuma, dacă aş fi cârcotaş, aş zice că un astfel de anunţ ar fi trebuit să facă referire concretă la hotărârea de Consiliu Local Municipal prin care s-a aprobat bugetul pentru anul 2020, unde apar şi sumele defalcate. Dar nu sunt cârcotaş.
Data publicării anunţului în Monitorul Oficial este 16 iulie 2020, iar pe site-ul Primăriei 17 iulie 2020. Data limită pentru depunerea proiectelor în vederea finanţării este de 3 august 2020.
Sârguincios, deschid şi link-ul Regulamentului după care se organizează astfel de selecţii publice. Ehei, aşa mi-a sărit în ochi bârna, la capătul căreia se vedea ditamai paiul din ochiul Primăriei Timişoara! Să vă explic, pe îndelete. În Regulamentul cu pricina, “privind regimul finanţărilor nerambursabile alocate de la bugetul local pentru activităţi nonprofit culturale/ de tineret de interes local și proiecte culturale reprezentând angajamente din dosarul de candidatură Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii”, se precizează de la început terminologia utilizată întrânsul. Bunăoară, ni se spune că ce-i ăla “solicitant” şi că ce-i ăla “beneficiar” al acestor tipuri de finanţare. Deci: la Capitolul I, Dispoziţii Generale, articolul 2, litera h “solicitant – orice persoană fizică sau persoană juridică fără scop patrimonial care depune o propunere de proiect”; apoi, la acelaşi articol, litera c “ beneficiar – solicitantul căruia i se atribuie contractul de finanţare nerambursabilă în urma aplicării procedurii selecţiei publice de proiecte”.
Mai pe înţelesul tuturor, oricine îndeplineşte condiţiile legale poate să depună un proiect pentru a câştiga o finanţare. Tot în Regulament se vorbeşte de libera concurenţă, de transparenţa deciziilor şi a selecţiei de proiecte, de tratament egal, nediscriminatoriu…
Cum? Nediscriminatoriu? Zang! O ghilotină birocratică!
Nu poate depune proiect oricine, ci doar cei care îndeplinesc următoarea condiţie de la articolul 19 din Regulament: “h) situaţiile financiare anuale la data de 31 decembrie a anului precedent, înregistrate la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara. In cazul în care acestea nu sunt finalizate, se vor depune situaţiile aferente exerciţiului financiar anterior”. Păi, cum să ai situaţiile financiare înregistrate la Timişoara dacă tu nu ai avut activitatea de anul trecut înregistrată la direcţia cu pricina? Ghinion! Şi mai zic de faptul că data pentru depunerea situaţiilor financiare pe anul trecut pentru organizaţiile non-profit, dar şi pentru firme este 31 iulie 2020?
Dar, Primăria Timişoara, prin intermediul crupierului Casa de Cultură a municipiului Timişoara, scapă asul câştigător din mânecă, tocmai pe masa amenajată special pentru loteria proiectelor. În acelaşi Regulament se subliniază faptul că orice anunţ de lansare de finanţare se publică cu “cel puţin 30 de zile înainte de data limită pentru depunerea proiectelor”. Stimate domnule primar al Timişoarei, angajaţi dom’le pe cineva să citească actele înainte să le dea publicităţii. Fi’ncă anunţul de lansare a selecţiei a fost publicat în 16 iulie 2020, iar termenul limită pentru depunere este 3 august al aceluiaş an, adică tot 2020. E adevărat că anul ăsta e curvit, dar oricât de lasciv şi-ar întinde lunile şi zilele şi nopţile, între 16 iulie şi 3 august, tot 18 zile rămân! Nu 30, cum singur, săracu, zice Regulamentul! Iar proiectele eventual aprobate trebuie să înceapă musai din 15 august 2020! Nici măcar până la data de începere a proiectelor nu se-mplinesc 30 de zile!
În rezumat, exact autoritatea contractantă, Casa de Cultură a municipiului Timişoara, care lansează selecţia de proiecte, încalcă Regulamentul întocmit de autoritatea care îi finanţează activitatea şi i-o şi controlează. Primăria Timişoara, adică.
Domnu’ primar al Timişoarei, ştiu pe cineva de încredere din Bogsig. De la dumneavoastră din sat, cum ar veni. Puneţi-l cios la ăia care fac actele pe la Casa de Cultură a municipiului. E om cu şcoala vieţii, membru de partid de mulţi ani, om serios, domn’ primar! Pun şi io o pilă, că poate aruncă cine nu trebuie un ochi pe pilele care stau la rând la selecţia asta de proiecte.
Mai e un as, scăpat pe covor de crupierul Primăriei, Casa de Cultură, adică: astea 3 milioane de lei, din sume defalcate din bugetul pe 2020, provin din subvenţii sau din venituri proprii? Conform Regulamentului ar trebui să provină din subvenţii, iar dacă sunt din subvenţii înseamnă că intră în bugetul Capitalei Culturale 2021.
Da’, ce mai contează? Că oricum gâlceava pe titulatură e în toi, între Primărie şi Asociaţie.
Domn’ primar, io vă mai zic ceva: între criteriile alea care au contat la câştigarea titlului de Capitală Culturală e unul care stipulează că “Independenţa faţă de autorităţile politice a directorului artistic şi a structurii responsabile cu punerea în aplicare a programului se poate dovedi esenţială în pregătirile unei Capitale culturale. Unele Capitale culturale precedente au avut mult de suferit de pe urma implicării directe şi omniprezente a autorităţilor politice în cadrul structurii responsabile cu punerea în aplicare a programului. Trebuie amintit faptul că pregătirile unui oraş pentru titlu durează cel puţin şase ani şi că pot fi aleşi noi responsabili politici de-a lungul acestei perioade.” De Asociaţie e vorba în criterial ăsta, domn’ primar, nu de Casa de Cultură a municipiului. De-aia cred că vă trebuie un cios la acte.
Norocul gâlcevii e că la Comisia Europeană se discută amânarea Capitalei Culturale Europene Timişoara 2021 pe anul 2023, când ar urma să aibă partenere de proiect oraşele Veszprem (Ungaria) şi Elefsina (Grecia).
Până atunci, pentru selecţia asta de proiecte, care tocmai este în desfăşurare, ar mai fi două soluţii: ori se schimbă Regulamentul şi i se adaptează regulile după cerinţele solicitanţilor care trebuie să câştige finanţarea asta, ori se prelungeşte termenul pentru depunerea proiectelor, ca să se poată împlini cele 30 de zile. Oricum pot depune proiecte doar solicitanţii cu activitate înregistrată anul trecut la finanţele timişorene.
Deşi, în cazul ăsta se potriveşte vorba aia cu graba strică treaba, le doresc solicitanţilor o selecţie plăcută. Că uşoară nu va fi.