Era o zi în care plictiseala se tolănise ca o nesimţită la mine în braţe şi mai aştepta să o şi alint. Până şi timpului îi era lene să treacă pe lângă mine. Când, ca o farfurie răsturnată în poală, prezenţa unui copil mi-a ajustat pulsul la bătaia clipei ce merita trăită.S-a aşezat la o masă cu taică-su’, cu care sunt amic de mai mulţi ani. Ce să fi vorbit, până le pregăteam nişte mici la grătar? Despre fotbal şi despre politică, nu? Un mic la grătar fără o discuţie e ca o nuntă fără muzică. Mai
Tag: sport
Politica, faţă cu copilăria
Despre cum se irigă sistemul de sănătate în Ajunul de Paşti
Nici nu ne-a trecut bine astenia de primăvară, căci a şi buit peste noi primăvara tâmpeniilor naţionale, plină de bobocii prostiei noastre, tradiţională românească. Cum, nu ştiţi ce înseamnă a bui? Este, vorba fostului meu profesor de filozofie, Ovidiu Someşan, unul dintre cele trei verbe fundamentale ale limbii române: a bui-buire, a beli-belire şi a pruştica-pruşticare. Toate sunt regionalisme şi descriu perfect modalitatea prin care ne ştim noi reprezenta personalitatea şi atitudinea civică: