Category: Codrina Tomov

Până la vreo şase ani, Dinişor fusese absolut convinsă că “mâine“ este numele unei sărbători, iar toate astea i se trăgeau de la un Crăciun. De fapt, nu unul oarecare,…

În sfârşit, veni şi ziua cu serbarea. Dăscălită, îndrumată, sâcâită, corectată şi încurajată de toţi ai casei, care i-au organizat un şir lung de repetiţii particulare, cu şi fără costumul…

Şi cuvintele îmbătrânesc. Au momentele lor de tinereţe, de avânt şi chiar de maximă popularitate, apoi ajung vârstnice, se pensionează şi se retrag în linişte, între paginile dicţionarelor. Însingurate. Aşteptând…

Pe atunci, lumea lui Dinişor era simplă, iar oamenii mari se împărţeau în două categorii clare: drăguliţi şi urâţi, fără nicio trimitere la aspectul fizic. În casa mare şi veche…

Câteodată îi era dor de casa veche din centru, cu mirosurile şi forfota ei. Strada Armata Poporului, numărul 5, chiar în spate la Astoria. De cum păşeai dincolo de poarta…

„O ciorbă bună şi grasă, cum îmi place mie…” Moş Costică era blând, bun, timid şi cam melancolic din fire. “Dom‘ Micula îi pita lu‘ Dumnezo, am plâns toate când…

O ştiau toţi de “Betty, curva Aradului“ şi-i spuneau aşa cu oroare, dar şi cu un soi de fascinaţie, de parc-ar fi vorbit cel puţin despre Târfa Babilonului. Avea, pe-atunci,…

Când râdea – şi râdea des, scuturându-şi umerii înguşti, scheletici, şi dezvelindu-şi până-n gingii dantura de acrilat, – tanti Lenuţa întinerea brusc. Nu-i mai vedeai deloc ridurile adânci de la…

Monţili are 91 de ani şi vrea să moară. Am întâlnit-o acum câteva zile, pe Meţianu. Urma să mă văd, la Arad, cu o prietenă veche şi dragă, dar până…

Americanca Şi-acum, când se întâmplă să trec pe centrul Aradului, pe lângă fostul magazin Sanitas, mă uit reflex spre locul unde se afla Casa Americancei: o vilişoară nu foarte mare,…