S-o luăm de la început. N-am găini, dar m-am folosit de orarul lor şi m-am culcat joi, 12 martie, pe la ora 20,00. Liniştit, în Ungaria, la Bătania. La doar doi paşi de graniţa spre care se grăbeau românii să se îndrepte, venind dinspre zonele roşii ale coronavirusului.
Pe la ora 5,00, în dimineaţa zilei de vineri, 13, am făcut obişnuitul meu traseu printre cozi de câini şi pisici spre ţelul oricărui bărbat, de vârsta mea, la ora aia. M-am întors în pat fericit şi cu gândul la cele două ore de lenevit, înainte de a le satisface câinilor aceeaşi plăcere fiziologică.
Dar, doamna mea îmi mormăie: S-a închis graniţa!
Ce graniţă?, mă trezesc instantaneu. De la Turnu, vine răspunsul ca un cui percutor în problemele mele cotidiene. Apăs butonul telecomenzii înainte să apuce ea să se trezească în mâna mea manipulatoare. Ştiri. Ministrul de Interne din ţara mea de baştină aflată la doar câţiva kilometri de mine, unul cu nume de pânză de corabie, anunţa că „urmează să se închidă mai multe vămi” prin care este un trafic redus, având în vedere traficul intens din alte vămi. Printre cele enumerate era şi punctul de trecere a frontierei Turnu, aflat la doi paşi de Bătania din Ungaria.
Ce să mai dormi? Regii, scenarii, calcule ale costurilor pentru ocolişul trecerii spre România pe la Nădlac sau Vărşand.
Pe la ora 6,00 vine un mesaj de la un amic cohabitant la Bătania. Trebuie să facem un protest, îmi scrie, împotriva deciziei de închidere a vămii Turnu. Încep să mă luminez deodată cu Soarele care răsărea printre perdele. Asta e! Atitudine, protest! Ce naiba? Însă iar se mijesc în faţa creierului proaspăt trezit calculele motorinei pentru ocolişuri.
Până la ora 8,00 mi-au crescut nişte spini şi în canapeaua pe care mă aşezazem îmbrăcat deja. Toate sursele media locale şi naţionale dădeau sau dăduseră ştirea cu închiderea vămilor mici. Despre Vama Turnu erau scrise nu ştiu câte scenarii despre românii care domiciliază în localităţile ungare de la graniţa cu România.
Nu ştiu cum îmi amintesc de faptul că toate multinaţionalele din Arad îşi cară muncitori din aceleaşi localităţi ungare, de trei ori pe zi. Oare o fi ştiind ministrul Marcel de pe corabia guvernului despre asta? Adică se ştie faptul că traficul ăsta micuţ oferă sute de locuri de muncă în România la firme care plătesc foarte mulţi bani statului român?
Nici nu ştiu cum am pus mâna pe telefon şi am sunat la Vama Turnu. Mă prezint şi întreb: e închisă vama? Putem trece? O doamnă drăguţă îmi spune: vă ştiam om serios! Noi nu ştim nimic! Dar aşa s-a dat la ştiri!, mă scuz eu, gândindu-mă că şi eu sunt ziarist şi asta ar fi fost o ştire de prima pagină. Noi nu am primit nimic în scris, nici un ordin, iar ştirile sunt pentru proşti!
Eram deja îmbrăcat şi am ţâşnit spre maşină să mai prindem vama deschisă. La ghişeu ne aştepta un poliţist de frontieră foarte calm. L-am întrebat până la ce oră este deschisă vama. Dar, ce, se închide?, mă întreabă năuc. Păi, s-a dat la ştiri, încep eu iarăşi motivările mele jurnalistice. Nu i-am văzut zâmbetul de sub masca anti-coronavirus, dar îi râdeau şi ochii. Dumneavoastră credeţi că dacă cineva spune ceva la televizor e şi adevărat? Nu am primit nimic şi nici nu cred că o să primim ceva astăzi, conchide ofiţerul.
M-am întors seara pe la ora 20,00. Între timp în România s-au schimbat două guverne în propuneri, iar un alt guvern s-a autoizolat în clădirea pe care o guvernează fiind declarat îmbolnăvit de coronavirus. Şi s-au mai semnalat încă 20 de cazuri de îmbolnăviri cu coronavirus. Ungaria a închis graniţele pentru românii care vin din Italia şi Spania. Acelaşi ofiţer al poliţiei de frontieră. Aţi primit ceva ordin?, întreb. Acelaşi ordin ca şi azi dimineaţă, îmi zâmbeşte de sub mască.
Citesc din nou toate ştirile din toate publicaţiile on-line. Nimeni nu a şters nici o informaţie. În toate publicaţiile punctul de trecere a frontierei de la Turnu era închis încă de joi seara.
Am mai sunat un prieten de la Vama Arad. Măi, tu ştii ceva de închiderea vămii de la Turnu? Ovidiu, îmi zice, în primul rând că la Turnu nu este nici o vamă, ci doar un punct de trecere a frontierei. Noi nu avem vameşi acolo. Dar, din câte ştiu eu nu se închide.
M-a costat două telefoane şi două drumuri de acasă spre Arad ca să aflu că toată presa românească îmi furnizase o ştire falsă. Furnizată direct de la Guvern. Nici un ziarist nu a verificat ce a spus ministrul de Interne al României. Iar ministrul nu a întrebat dacă trăiesc români şi la Bătania, în Ungaria. Care români nu fug de virus spre România, ci merg zilnic în România ca să muncească.
Ah, era să uit: preşedintele României m-a sfătuit să nu cred orice informaţie preluată din orice surse. Că trebuie să mă informez numai din surse oficiale. Acuma, eu pe cine să cred: Guvernul României care îmi spune că vama Turnu e închisă, deşi ea e un punct de trecere al frontierei, sau pe ofiţerii poliţiei de frontieră care îmi spun că nu au primit nici un ordin scris pentru închiderea punctului de la Turnu? Ca să ştiu, să scriu şi eu în presă o informaţie corectă. Pentru mine, nu pentru românii din Italia.