Nîmes este singurul oraş din Franţa despre care sloganul spune totul: oraşul cu accent! Are trei destinaţii unice în Europa: 1.În Franţa curge un fluviu subteran, despre care încă nu…
Category: amintiri din teatrul vechi
Amintiri din Teatrul Vechi. Episodul cinci. Reţetă tradiţională românească de uns şi afumat presă
A fost o perioadă în care ziarele aveau mare căutare pe piaţă. Până şi porcii se îngrozeau de tirajele lor, fiindcă se trezeau în fiecare dimineaţă speriaţi de gândul la câtă slănină trebuie ei să producă pe spate, pentru a putea fi împachetată în ziare de către ţăranii care mergeau la coasă, ori la săpat, ori la prăşit. Era un lanţ bine legat al relaţiilor de muncă în societatea românească: muntenii tăiau copacii, porcii mâncau, muncitorii de la oraş făceau hârtie, porcii mâncau, ziariştii
Amintiri din Teatrul Vechi. Episodul al patrulea. Un indian american printre creştini
(O parte din delegaţia americană, prezentă la Teatrul Vechi în 11 septembrie 2001)Oare ce-i aia o nedreptate? Ca să îmi răspund la întrebare, ar fi trebuit să îmi răspund la întrebarea ce e aia dreptate, nu? Dar, ca să înţeleg dreptatea, cum ar veni binele, ar fi trebuit să fi înţeles nedreptatea, cum ar veni răul! Iar din această dilemă nu veţi putea ieşi niciodată. Pentru că dacă dreptatea ar veni din partea unui apropiat, iar nedreptatea ar veni din partea unui duşman, regulile ar fi destul
Amintiri din Teatrul Vechi. Episodul al treilea.9/11. Nine/eleven. Adică, 11 septembrie, 2001. La Arad.
Cred că era prin iulie 2001, când prietena mea, artista Aculina Straşnei Popa mă îmboldea fără mari eforturi către un pahar de vin, la o expoziţie de artă plastică. Nu împlinisem un an de când eram director la Casa de Cultură a municipiului Arad şi mă tot gândeam ce pot organiza în Teatrul Vechi pentru a atrage atenţia asupra importanţei lui în memoria colectivă a arădenilor, dar şi în viaţa culturală a oraşului meu natal.-Nu vrei să facem o expoziţie cu tapiseriile tale la Teatrul Vechi?, o
Amintiri din Teatrul Vechi. Episodul al doilea
Deşi am promis că în acest episod mă voi referi doar la cum s-au câştigat şi cum s-au pierdut 365.000 de euro pentru renovarea Teatrului Vechi, am să mai întorc puţin timpul pentru o altă întâmplare care merită evocată în istoria acestui ansamblu istoric şi cultural.Se făcea că era prin anii 80’. În plin avânt al construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi în plină umplere a dictaturii ceauşiste cu demagogia de partid şi de stat.Niscaiva protipendadă de partid s-a gândit să îşi
Amintiri din Teatrul Vechi. Primul episod
Nu sunt de acum un secol, când acolo funcţiona unul dintre primele cinematografe din această parte a Europei (îi zicea Urania), nici de acum două secole când se inaugura în aceeaşi clădire una dintre primele clădiri de teatru. Amintirile sunt de dată mai recentă. Nu sunt la vârsta memoriilor, dar mi-am propus să le evoc pentru că 10 ani din viaţa mea sunt legate zi de zi de viaţa Teatrului Vechi, iar în ultima perioadă am văzut şi citit o sumedenie de păreri , proiecte şi istorisiri despre